Abioseston – [Oceanografie] materie organica moarta care se gaseste plutind in apa din oceane.[1]
Ablatiune – [Geologie] transport (prin actiunea apei, a vantului, a ghetarilor) a materialului rezultat din dezagregarea rocilor. [Hidrogeologie] reducere a masei unui ghetar prin topire sau evaporare.[1]; [Geomorfologie] pierdere a materiei minerale a unui roci datorita eroziunii; eroradarea patului unui rau datorita actiunii abrazive a apei si materialelor gasite in apa.[4]; [Geologie] proces de indepartare si transport al produselor de alterare a rocilor, prin actiunea apelor de siroire, a vantului si a gravitatiei, faciliteaza avansarea fenomenului de alterare; Procesul de reducere a masei unui ghetar prin topire, evaporare, distrugere mecanica sau prin desprinderea aisbergurilor.[6]; [Speologie] inlaturarea zapezii sau ghetii printr-un proces de topire sau sublimare.[8]
Abraziune – [Geologie] proces de eroziune a rocilor sedimentare din zona tarmului desfasurat sub actiunea valurilor, curentilor apei, blocurilor de gheata.[1]; [Geologie] proces de eroziune a tarmurilor marine si lacustre, desfasurat sub actiunea mecanica a valurilor, mareelor, curentilor, blocurilor de gheata. Este foarte active in dreptul tarmurilor inalte, cantitatea de material clastic eliberata fiind dependent de natura petrografica si de structura geologica a tarmurilor respective. Prin actiunea indelungata, faleza se retrage, lasand in fata ei o suprafata plata care, afectata de miscari oscilatorii verticale, devine terasa.[6]
Accelerometru – [Echipamente de masurare si control] dispozitiv de inregistrare folosit pentru a masura acceleratia, socuri si vibratiile generate.[4]
Acid – [Hidrogeologie] orice component chimic care contine hidrogen si are capacitatea de a fi inlocuit de un element/radical pozitiv pentru a forma sare. La disocierea in solutie prezinta exces de ioni de hidrogen. Acizii scad pH-ul. Exemple: acid clorhidric, acid tanic si pirofosfatul acid de sodiu.[9]
Acidifiere – [Hidrogeologie] operatie care consta in introducerea de acid in rocile carbonate precum calcare, dolomite, nisipuri sau gresie pentru a le creste permeabilitatea prin dizolvarea unei parti a constituentilor.[2]
Acumulare – [Hidrogeologie] retinere de apa in rezervoare de suprafata sau subterane, volum de apa inmagazinat.[2]; [Hidrogeologie] un depozit format din material aluvial produs prin eroziune naturala cauzata de vant, apa, eruptii vulcanice.[4]
Acviclud – [Hidrogeologie] teren cu permeabilitate foarte mica, capacitate de stocare redusa, drenanta nesemnificativa pe suprafete reduse (ex: zona de influenta a testelor hidrodinamice ce pot declansa fenomene de drenanta), dar semnificativa pe suprafete extinse pe sute de kilometri patrati.[3]
Acvifer – [Geologie] un corp permeabil de roca, capabil sa retina cantitati de apa subterana. [Hidrogeologie] zona subterana care contine canatitati de apa importante din punct de vedere economic, care pot fi exploate prin puturi.[1]; [Hidrogeologie] partea saturata cu apa a unei formatiuni permeabile si suficient de conductoare pentru a permite curgerea semnificativa a unui curent acvifer si captarea profitabila a apei subterane.[3]; [Hidrogeologie] o formatiune purtatoare de apa sau saturata care are capacitatea de a servi ca rezervor de apa subterana si poate furniza suficienta apa pentru a satisface o anumita cerere; un corp de roca care este suficient de permeabil pentu a putea produce cantitati semnificative de apa, din punct de vedere economic, prin intermediul unor puturi, fantani sau izvoare. Acviferele se formeaza in roci sedimentare neconsilidate precum nisip, pietris, silt, roci consolidate precum gresii, calcare, dolomite, bazalte si roci metamorfice sau plutonice fracturate.[5]; [Speologie] depozit de roci permeabile ecranat la partea inferioara de un strat impermeabil (acvifer liber), sau cuprins intre doua strate impermeabile (acvifer captiv) capabile sa inmagazineze cantitati importante de apa si sa permita miscarea acestora prin ele.[8]; [Hidrogeologie] o formatiune, mai multe formatiuni sau o parte a unei formatiuni care contine suficient material permeabil saturat astfel incat sa prezinte un debit de apa bun din punct de vedere economic. Acviferele stocheaza si permit miscarea apei.[9]
Acvifer sub presiune – [Hidrogeologie] o formatiune geologica in care apa subterana este izolata in partea de sus de catre o formatiune geologica impermeabila.[9]
Acvifug – [Hidrogeologie] teren absolut impermeabil, cu capacitati de transfer si stocare nule (ex: marne, argile).[3]
Acvitard – [Hidrogeologie] formatiune geologica aproape impermeabila si semi-activa, in care scurgerea se face cu o viteza mult mai redusa decat intr-un acvifer.[2]; [Hidrogeologie] teren semipermeabil, cu capacitate de stocare redusa, din care apa nu poate fi exploatata economic prin foraje de captare, dar care permite o curgere semnificativa pentru alimentarea acviferelor adiacente, prin drenanta (argile nisipoase, marne nisipoase).[3]; [Hidrogeologie] – o formatiune impermeabila in care curgerea apei nu este impiedicata, dar are loc la o viteza foarte mica de la sau catre un acvifer. Stratul cel mai putin permeabil intr-o secventa stratigrafica. Stratul care nu cedeaza rapid/usor apa catre puturi sau izvoare, dar poate reprezentata o unitate de stocare a apei subterane si poate transmite apa dintr-un acvifer in altu la o viteza mica.[5]; [Hidrogeologie] formatiune geologica, mai multe formatiuni sau o parte a unei formatiuni prin care nu circula apa.[9]
Adsorbtia – [Ingineria materialelor] un proces fizico – chimic caracterizat prin proprietatea unui corp solid poros sau pulverulent de a retine pe suprafata sa molecule aflate in faza gazoasa sau lichida cu care vine in contact.[4]; [Hidrogeologie] retentia la suprafata de catre un solid sau lichid de alte solide, lichide, molecule de gaz, atomi sau ioni.[5]; [Hidrogeologie] asimilarea de gas, vapori sau materie dizolvata de suprafata unui solid.[9]
Advectie – [Hidrogeologie] procesul prin care substantele solidele sunt transportate prin miscarea apelor subterane.[9]
Aflux – [Hidrogeologie] o crestere a nivelului apei in directia amonte rezultata datorita unei restrictii sau obstructii pe directia de curgere a apei sau diferenta dintre nivelul de inundatie intre amonte si aval in directia unui obstacol artificial.[5]
Agradare – [Hidrologie] procesul de acumulare a sedimentelor pe alibiile raurilor datorita curgerii apei si ridicarea suprafetei reliefului prin depunerea materialului.[4]
Agradare unui rau – [Hidrogeologie] un curs de apa activ care primeste o incarcatura de material mai mare decat este capabil sa transporte.[5]
Agregat – [Inginerie Civila] material mineral sau organic, care intra in compozitia betoanelor sau mortarelor; un component chimic microscopic al otelului.[4]; [Hidrogeologie] un amestec de material, precum nisip, pietris, zgura si/sau piatra sparta, folosit impreuna cu un material de cimentare pentru a fabricarea betoanelor si mortarelor.[5]
Albian – [Geologie] apartine erei Mezozoic si reprezinta o subdiviziune a Cretacicului.[4]
Albie – [Speologie] matca a unui rau.[8]
Alcalin – [Hidrogeologie] saruri minerale solubile care au un pH ma mare de 7 si care se gasesc in apa naturala si soluri aride.[9]
Alohton – [Speologie] cursuri de apa care provin din alte regiuni decat cea carstica.[8]
Alimentare artificiala – [Hidrogeologie] aport de apa indus prin activitate umana.[9]
Alimentarea unui acvifer – [Hidrogeologie] aport de apa, provenit din multiple surse, intr-un acvifer.[2]
Alterare – [Geologie] process geologic natural, specific zonei de interactiune a litosferei cu atmosfera, hidrosfera si biosfera, prin care asociatiile minerale preexistente, ajunge in contact cu H2O, O2 si CO2, devin instabile sit rec prin hidroliza si oxidare in asociatii mineralogice noi.[6]
Aluvial – [Hidrogeomorfologie] format din aluviuni.[4]; [Geologie] un depozit format prin actiunea apelor curgatoare.[7]; [Hidrogeologie] care apartine sau este compus din aluviu sau depozitat de un corp de apa curgatoare.[9]
Aluviu – [Hidrogeologie] un termen general pentru argila, silt, nisip, pietris sau material neconsolidat care a fost depozitat recent (timp geologic) de catre un corp de apa curgatoare.[9]
Aluviune – [Geologie] sediment detritic recent, neconsolidat, sortat moderat, acumulat in lungul albiilor minore si majore sau la gura de varsare a raurilor. Se incadreaza si depozitele slab sortate din conurile de dejectie sau din lacuri. Granulometric, sunt formate din nisipuri, pietrisuri, silturi si pelite, uneori, gazduiesc acumulari de minerale grele.[6]
Amfiboli – [Mineralogie] silicati de fier sau oxizi de calciu, aluminiu, sodiu si magneziun,s.a., frecvent gasiti in roci plutonice sau metamorfice.[4]
Amfibolite – [Geologie] roca metamorfica, dintre care fac parte sisturile cristaline bogate in amfiboli si care contin feldspat, mica si optional cuart.[4]
Anaerobic – [Hidrogeologie] o conditie in care oxigenului dizolvat in apa ii este epuizat sau ii lipseste oxigenul liber. In conditii anaerobe, mineralele din sol si mineralele dizolvate in apa subterana precum nitratul, piroluzitul, hidroxidul feric si sulfatii accepta electroni.[5]
Andezit – [Geologie] roca vulcanica extrusiva avand o granulatie fina, de obicei de culoare gri sau neagra.[4]
Anhidrit – [Geologie] mineral compus din sulfat de calciu anhidru. Se prezinta precum gipsul, dar nu contine apa de cristalizare si este in general de culoare alba si prezinta o duritate mai mare decat a gipsului.[4]
Anizotropic – [Hidrogeologie] care prezinta proprietati fizice diferite care varieaza cu directia.[9]
Anizotropie – [Hidrogeologie] proprietate fizica care prezinta variatii pe directie. Un mediu anizotrop prezinta conductivitati hidraulice diferite pe directii diferite. Un mediu poros este considerat anizotrop daca geometria golurilor este neuniforma; permeabilitatea este mai mare pe directiile x si y decat pe directia z.[5]
Anticlinal – [Geologie] cuta a scoartei terestre orientata cu partea convexa in sus.[4]; [Speologie] parte a unei cute geologice ridicate in forma de bolta. Partea convexa a unei cute a scoartei terestre.[8]
Apa atmosferica – [Hidrogeologie] apa care se gaseste in atmosfera sub forma gazoasa, lichida sau solida. Elementele constitutive ale atmosferea Pamantului sunt: azot (78.1%), oxigen (20.9%), argon (0.934%), apa (pana la 1.0%), dioxid de carbon (0.031%), neon (0.0018%), heliu (0.00052%).[5]
Apa capilara – [Hidrogeologie] este mentinuta in porii si fisurile terenurilor sub actiunea fortelor de capilaritate, fiind supusa unei presiuni mai mici decat presiunea atmosferica.[3]Apa capilara
Apa in stare solida – [Hidrogeologie] numita si gheata subterana, are un caracter sezonier in regiunile temperate, ea formandu-se in limitele zonei de inghet (in Romania fiind in medie de 1.0 m). Procesul de inghet al apei subterane incepe cu apa gravitationala, apoi apa apa capilara si apa peliculara. Acest proces determina o migratie pe orizontala si pe verticala a apei subterane din zonele neinghetate spre zona de inghet.[3]
Apa in stare supracritica – [Hidrogeologie] este generata de temperaturi si presiuni supracritice.[3]
Apa legata – [Hidrogeologie] apa care nu poate fi eliminata sau utilizata fara a schimba structura sau compoziția materialului asociat, ex: a plantelor, a animalelor sau a solului, apa care nu prezinta un caracter interactiv precum apa libera.[5]
Apa libera – [Hidrogeologie] numita si apa hidrodinamic activa, cuprinde apa gravitationala si apa capilara mobila, saturand spatiul poros ramas liber. Apa libera este forma de apa care genereaza acvifere si poate fi extrasa din teren prin procedee tehnice.[3]; [Hidrogeologie] apa care se deplaseaza liber prin intermediul subteranului sub influenta gravitatie. [5]
Apa subterana – [Hidrogeologie] umiditatea in exces care satureaza solul sau rocile si migreaza sub influenta gravitatiei. In sens literal, toata apa care se gaseste sub suprafata solului este numita apa subterana. In hidrogeologie, partea superioara a zonei saturate se numeste nivel freatic, iar sub acesta se gaseste apa subterana.[5]
Aptian – [Geologie] apartine erei Mezozoic si reprezinta o subdiviziune a Cretacicului.[4]
Arenit – [Geologie] material cu granulatie cuprinsa intre 50 µm si 2 mm. Sunt subdiviziate in nisipuri medii si grosiere de la 2 mm la 200 µm si nisipuri fine de la 50 la 200 µm; Roca sedimentara cu particule de dimensiuni diferite, exemplu: gresie, arcoza, calcarenit.[4]
Argila – [Mineralogie] roca sedimentare cu granulatie fina, alcatuita dintr-un amestec de silicati si din fragmente de cuart, mica etc.; se formeaza prin dezagregarea chimica treptata a rocilor de catre silicatul de aluminiu, prin concentrații mici de acid carbonic și alți solvenți diluați; [Constructii] material folosit pentru fabricarea cimentului.[4]; [Geologie] roca pelitica, formata preponderant din minerale argiloase cu dimensiuni mai mici de 0.0039 mm, roci cu plasticitate foarte ridicata, porozitate si capacitate de absorbtie foarte mari, de obicei impermeabile.[6]; [Speologie] roca sedimentare alcatuita dintr-un amestec de silicate si din fragmente de cuart. In contact cu apa devine plastica.[8]
Arie sursa – [Geologie] zona sau aria de provenienta a materialului clastic nascut prin dezagregare si care, in urma transportului, ajunge sa se acumuleze intr-un bazin de sedimentare.[6]
Asecare – [Hidrogeologie] operatia de drenare si evacuare a apelor din interiorul formatiunilor care au capacitati acvifere.[6]
Autohton – [Speologie] roci sau cursuri de apa care provin din aceeasi regiune carstica.[8]
Aven – [Speologie] cavitate naturala cu dezvoltare predominant vertical. Adancitura de forma cilindrica, in general verticala, formata prin dizolvarea rocilor calcaroase sau prin prabusirea tavanului unei pesteri sau doline.[8]
[1] McGraw-Hill, Dictionary of Earth Science [2] http://webworld.unesco.org [3] Daniel Scradeanu, Alexandru Gheorghe, Hidrogeologie generala [4] Jean – Paul Kurtz, Dictionary of Civil Engineering [5] D.J. Poehls, Gregory J. Smith, Encyclopedic Dictionary of Hydrogeology [6] Nicolae Anastasiu, Dictionar de termeni de sedimentologie – petrologie sedimentara – sisteme depozitionale [7] McGraw – Hill, Dictionary of Earth Science – Second Edition
[8] https://www.speologie.org/glosar
[9] Johnson screens, Groundwater & Wells – Third Edition