Calcar – [Speologie] roca sedimentara sau biogena alcatuita din carbonat de calciu, de culoare alba, cenusie, rosie, neagra.[7]; [Hidrogeologie] roca sedimentara compusa in principal din carbonat de calciu.[8]
Cambrian – [Geologie] perioada majora din Paleozoic, a inceput la sfarsitul Precambrianului si s-a incheiat la inceputul Ordovicianului.[4]
Canal de drenaj – [Hidrogeologie] conducta sau mic canal deschis pentru a evacua gravitational apa dintr-un sol sau dintr-un panza subterana cu scopul de a regla nivelul apei.[1]
Capacitate de absorbtie a unui put – [Hidrogeologie] debitul maxim cu care un put poate lasa sa treaca apa care a ajuns la el.[1]
Capacitate de infiltrare – [Hidrogeologie] reprezinta viteza maxima cu care un teren (sol, sediment, roca permeabila) poate absorbi un flux de apa în conditiile date.[2]
Capacitatea de tamponare – [Hidrogeologie] abilitatea apei de a mentine cu grad de suportabilitate fata de impactul cu acizi sau baze. Un corp de apa slab alcalin are o capacitate de tamponare scazuta si este vulnerabil fata de acizi (ex: ploi acide). Apele acide prezinta o duritate mai mare si o capacitate de tamponare mai mare. Fosfactii si carbonatii prezinta o capacitate de tamponare impotriva schimbarii pH-ului in apele naturale si sunt importante in caracterizarea calitatii apei.[5]
Capilaritate – [Hidrogeologie] este capacitatea unei corp poros sau a unui tub de a atrage un lichid, care apare in situatiile in care fortele de adeziune intermoleculara dintre lichid si solid sunt mai puternice decat fortele de coeziune intermoleculare din interiorul lichidului.[3]
Carota – [Hidrogeologie] proba de material luata dintr-o sonda care ajuta la caracterizarea geologica a unei secvente continue.[5]
Carst – [Hidrogeologie] regiune cu topografie diferita formata in zone cu calcar, dolomite sau gips, caracterizata prin doline, pesteri si drenaj subteran.[4]
Cenozoic – [Geologie] Cea mai recenta era a timpului geologic, incepand de la sfarsitul Cretacicului si pana astazi.[4]
Clastic – [Hidrogeologie] roca sau sediment compus in principal din fragmente rupte din roci sau minerale pre-existente si care au fost transportate la o anumita distanta fata de locurile lor de origine.[8]
Coeziune – [Constructii] proprietatea unui material a carui caracteristica principala este omogenitatea.[4]; [Hidrogeologie] tendinta moleculelor corpurilor solide, lichide si gazoase de a ramane in stransa legatura interna datorita fortelor de atractie.[5]
Coeficient de stocare – [Hidrogeologie] volum de apa pe care un acvifer il poate elibera sau depozita pe unitate de suprafata la scaderea sau cresterea cu o unitate a inaltimii piezometrice.[8]
Coloid – [Hidrogeologie] particule extrem de mici, de la 0.0001 la 1 micron, cuprinse ca dimensiune intre aceea a moleculelor si aceea a suspensiilor si care se afla in stare de dispersie.[8]
Compactizare (tasare) – [Geologie] proces fizic de reducere a volumului unui sediment exprimat prin micsorarea porozitatii si a volumului global, datorita tasarii sub propria greutate (sau a greutatii sedimentelor care se acumuleaza deasupra lor).[6]
Con de depresiune – [Hidrogeologie] depresiune in forma de con, deschisa in partea de sus a suprafetei piezometrice a unei panza subterane care defineste domeniul de influenta al unui put.[1]; depresiune in forma de con a nivelului apei subterane in imediata vecinitate a unui put de pompare.[5]; [Hidrogeologie] o depresiune la suprafata apei (suprafata potentiometrica) care are forma unui con rasturnat si care se dezvolta in jurul unui foraj din care se extrage apa, definind raza de influenta a unui foraj.[8]
Con Imhoff – [Hidrogeologie] un recipient in forma de con, cu o scala gradate pe o parte a sa, care este utilizat pentru a masura continutul de nisip din apa subterana pompata.[8]
Condensare – [Hidrogeologie] schimbarea din stare de vapori in stare lichida.[5]
Conditii de margine – [Hidrogeologie] valorile conductivitatii hidraulice sau valorile de reincarcare/ descarcare definite pe limita orizontala si verticala a unui sistem ce urmeaza a fi modelat. Exista trei caracteristici principale ce sunt necesare a fi cunoscute in rezolvarea unui ecuatii de curgere, anume: forma si dimensiunea sistemului de interes , conditiile de margine si initiale si proprietatiile fizice si chimice ale sistemului.[5]
Conductanta electrica – [Hidrogeologie] marime fizica care arata usurinta cu care un curent electric trece printr-un material sub influenta unui camp electric aplicat.[8]
Conductivitate hidraulica – [Hidrogeologie] proprietate a unui mediu poros saturat care determina relatia, numita legea lui Darcy, intre debitul specific si gradientul hidraulic care provoaca miscarea.[1]; [Hidrogeologie] parametru care masoara capacitatea de circulatie a apei printr-un mediu poros.[5]; [Hidrogeologie] capacitatea unei formatiuni geologice de a transmite apa.[8]
Conglomerat – [Geologie] roca sedimentara granulara , grosiera, formata din fragmente (≥2 mm) cimentate. Fragmentele angular formeaza brecia, fragmentele rotunjite formeaza pietrisurile.[4]; [Geologie] roca detritica din categoria ruditelor, formata din particule rotunjite, cu dimensiuni mai mari de 2 mm (pietrisuri, bolovanisuri), legate prin intermediul unei matrice sau al unui ciment.[6]; [Hidrogeologie] roca sedimentara cu granulatie grosiera, compusa din fragmente mai mari de 2 mm in diametru.[8]
Contaminare – [Hidrogeologie] degradarea calitatii apei naturale si/sau a solului rezultata, in principal, in urma interventiei umane.[5]; [Hidrogeologie] degradare calitatii apei ca rezultat al activitatii umane sau naturale. Nu exista limite specifice deoarce gradul de contaminare permis depinde de utilizarea apei.[8]
Continut de umiditate al solului – [Hidrogeologie] procentaj de apa continut intr-un sol, raportat la greutatea solului uscat sau la volum.[1]
Convectie – [Hidrogeologie] circulatie naturala a unui fluid datorata variatiilor termice.[8]
Coroziune – [Hidrogeologie] procesul de dizolvare sau eroziune a suprafetelor de metal, de obicei, in cazul instalatiei unui put.[5]; [Hidrogeologie] procesul de transformare a metalelor sub actiune chimica.[8]
Cretacic – [Geologie] ultima perioada a Mezozoicului, care si-a primit numele odata cu aparitia cretei.[4]
Cuaternar – [Speologie] ultima perioada din istoria geologica a Pamantului, caracterizata prin aparitia omului si numeroase glaciatiuni. De la sfarsitul Pliocenului pana in prezent.[7]
Cumpana apelor subterane – [Hidrogeologie] linia suprafetei apei subterane sau a suprafetei piezometrice de la care scurgerea subterana este divergenta de o parte si de cealalta.[1]; [Speologie] linia de separatie a suprafetelor de alimentare cu apa a doua bazine hidrografice adiacente.[7]
Curgere laminara – [Geologie] miscare liniara pe trasee paralele a particulelor de lichid in interiorul unui curent care se deplaseaza cu viteza foarte mica, pe un substrat neted.[6]; [Hidrogeologie] curgere caracterizata prin linii de curgere distincte, dar aceeasi directie de curgere in orice punct de-a lungul timpului.[8]
Curgere maloasa – [Hidrogeologie] o curgere rapida si in masa care implica miscarea pe panta a particulelor grosiere. De obicei, fragmentele de roca sau sol au dimensiuni mai mari decat particulele de nisip. Exista curgeri incete care au o viteza de 1m/an si curgeri rapide care pot ajunge pana la 160 km/h.[5]
Curgere turbulenta – [Geologie] miscare haotica a particulelor de lichid in interiorul unui curent care se deplaseaza, cu viteza mai mare de 1 cm/s, peste un strat neregulat.[6]
[1] http://webworld.unesco.org
[2] Hidrogeologie generala/ Daniel Scradeanu, Alexandru Gheorghe – Bucuresti, 2007
[3] https://ro.wikipedia.org
[4] McGraw-Hill, Dictionary of Earth Science
[5] D.J. Poehls, Gregory J. Smith, Encyclopedic Dictionary of Hydrogeology
[6] Nicolae Anastasiu, Dictionar de termeni de sedimentologie – petrologie sedimentara – sisteme depozitionale
[7] https://www.speologie.org/glosar
[8] Johnson screens, Groundwater & Wells – Third Edition