Debit de iesire – [Hidrogeologie] debit care se scurge dintr-un curs de apa, dintr-un lac, dintr-un lac de acumulare, dintr-un bazin, dintr-o formatiune acvifera, etc.[2]
Debit de intrare – [Hidrogeologie] apa care intra intr-un acvifer, un curs de apa, un lac, un lac de acumulare, etc.[2]
Debit optim – [Hidrogeologie] cantitatea de apa care poate fi extrasa anual dintr-un acvifer, dintr-un bazin sau lac de acumulare, luand in considerare anumite criterii in prealabil fixate pentru o exploatare optima.[2]
Debit optim de exploatare (al unui acvifer) – [Hidrogeologie] debitul maxim care poate fi extras in mod artificial dintr-un acvifer intr-un viitor previzibil fara a-i cobora in mod continuu nivelul, fara a epuiza rezerva si fara a altera natura chimica a apei, intr-o masura care ar face extragerea cu acest debit inacceptabila din punct de vedere economic.[2]
Debit minim anual – [Hidrogeologie] cea mai mica valoare a debitului unui curs de apa in timpul unui an hidrologic.[2]
Debris – [Geologie] fragmente de dimensiuni mari care au rezultat din dezintegrarea rocilor sau stratelor.[5]
Deluviu – [Geologie] material rezultat in urma proceselor de alterare, dezagregare si alunecare gravitationala si acumulat pe versanti, sub actiunea apelor de siroire.[4]
Densitate – [Hidrogeologie] marime fizica folosita pentru a masura materia ca masa pe unitatea de volum. Poate fi exprimata, de exemplu, in kilograme/galon, kilograme/ metri cubi.[6]
Depozit – [Geologie] material consolidat sau neconsolidat care s-a acumulat datorita unor procese sau fenomene.[5]
Depozit de deseuri – [Hidrogeologie] termen general care indica un amplasament folosit pentru depozitarea deseurilor.[6]
Depozit fluviatil – [Hidrogeologie] depozit sedimentar format prin acumulare de material depus prin actiunea apelor curgatoare.[6]
Depresiune – [Geologie] forma de relief aflata la un nivel mai jos decat regiunea care o inconjoara.[5]
Descarcarea apelor subterane – [Hidrogeologie] curgerea apei subterane din zona saturata sau acvifer catre suprafata prin intermediul raurilor, lacurilor, izvoarelor si oceanelor.[3]
Desecare – [Hidrogeologie] extragerea apei din sol sau dintr-o cavitate.[2]
Desicare – [Hidrogeologie] descresterea sau disparitia totala a apei dintr-o regiune, fenomen cauzat de o scadere a precipitatiilor, irigare insuficienta sau defrisari.[5]
Deznisipator – [Hidrogeologie] constructie in forma conica actionata de un flux de fluid sub presiune, care confera forta centrifuga necesara pentru a indeparta particule de nisip sau alte particule (mai mari de 74 microni) din fluxul de fluid si descarcandu-le. Acest process controleaza densitatea noroiului, diminueaza deteriorarea si reduce uzura echipamentului.[6]
Deversare – [Hidrogeologie] excesul de apa care depaseste limitele obisnuite, normale ale unei intinderi de apa sau ale unui acvifer.[2]
Difuzie – [Hidrogeologie] procesul de dispersare a unei solutii care rezulta din agitarea termica a moleculelor acestei solutii.[2]
Difuzivitate hidraulica – [Hidrogeologie] parametru al unei formatiuni care se calculeaza prin raportul dintre conductivitatea hidraulica si inmagazinarea specifica. Poate fi determinat si prin raportul dintre transmisivitate si coeficientul de inmagazinare.[3]
Dimensiune efectiva – [Hidrogeologie] materia retinuta intr-un procent de 90% in urma analizei granulometrice. 10% din sedimente sunt mai fine si 90% sunt mai grosiere.[6]
Disociere – [Hidrogeologie] un proces chimic care determina o molecula sa se imparta in grupuri simple de atomi, atomi unici sau ioni. De exemplu molecula de apa (H2O) de descompune in ioni H+ si OH-.[6]
Dispersie – [Hidrogeologie] raspandirea si amestecarea componentelor chimice in apele subterane cauzate de difuzie si amestecare datorita variatilor microscopice ale vitezei din si in interiorul porilor.[6]
Dispersivitate – [Hidrogeologie] capacitatea unui mediu poros de a provoca dispersia unui trasor care se deplaseaza prin acel mediu.[2]
Dolomitizare – [Hidrogeologie] mecanismul dezvoltarii porozitatii rocilor carbonatice, consta in inlocuirea calciului din calcare cu magneziu, proces care are ca efect o crestere cu 12% a volumului porilor.[1]
Dren – [Hidrogeologie] conducta sau mic canal deschis pentru a evacua gravitational apa dintr-un sol sau dintr-o panza subterana cu scopul de a regla nivelul apei.[2]
Drenare – [Hidrogeologie] evacuarea, cu ajutorul gravitatiei sau prin pompare, a apelor de suprafata sau subterane dintr-o zona data.[2]; procesul prin care apa dintr-o anumita zona este colectata si evacuata in rauri sau prin conducte in mod natural sau artificial. Sistemele de drenaj proiectate de catre om sunt, de obicei, realizate pentru a conduce la o scadere a nivelului piezometric sau pentru a preveni infiltratiile.[3]
Dune – [Geologie] acumulari eoliene constituite in principal din nisipuri cuartoase, cu inaltimi de la cativa metri la 200 m. in general sunt asimetrice si prezinta o stratificatie oblica, sunt fixe sau mobile.[4]; [Geologie] o movila formata din material granular neconsolidat, de obicei din nisip, care poate fi andrenata de un fluid aflat in miscare.[5]
Duritatea apei – [Hidrogeologie] proprietate a apelor minerale imprimata de elementele chimice dizolvate in apa si, in special, de compusii Ca si Mg (bicarbonate, sulfati, cloruri).[4]
[1] Hidrogeologie generala/ Daniel Scradeanu, Alexandru Gheorghe – Bucuresti, 2007 [2] http://webworld.unesco.org [3] D.J. Poehls, Gregory J. Smith, Encyclopedic Dictionary of Hydrogeology [4] Nicolae Anastasiu, Dictionar de termeni de sedimentologie – petrologie sedimentara – sisteme depozitionale
[5] McGraw – Hill, Dictionary of Earth Science – Second Edition
[6] Johnson screens, Groundwater & Wells – Third Edition