Facies – [Geologie] totalitatea caracterelor litologice si paleontologice ale unui strat sau ale unei succesiuni de strate prin care pot fi identificate conditiile (mediul) de sedimentare (Gresly, 1838).[3]
Factori climatici – [Hidrogeologie] reprezentati de temperatura, precipitatii atmosferice, evapotranspiratia, umiditatea aerului, etc. Sunt responsabili in principal de alimentarea acviferelor. Influenta lor asupra regimului apelor aubterane scade cu adancimea acviferelor si cu distanta fata de domeniile de alimentare de la suprafata.[1]
Factori hidrologici – [Hidrogeologie] reprezentati de scurgerea superficiala pe versanti, scurgerea totala din reteaua hidrografica, apele stagnate de suprafata, etc. Influenteaza alimentarea si regimul apelor subterane atat prin elementele de bilant ale bazinului hidrografic asociat acviferelor cat si prin tipul legaturilor hidraulice dintre acvifere si reteaua hidrografica. Conexiunile hidrodinamice intre apele de suprafata si cele subterane sunt intermediate de factorii geologici.[1]
Factori geologici – [Hidrogeologie] sunt reprezentati prin litologia formatiunilor in care sunt acumulate acviferele, extinderea si structura spatiala a acestora. Influenta factorilor geologici asupra alimentarii si regimului apelor subterane pentru acviferele de adancime este predominanta, contributia celorlalti factori fiind nesemnificativa.[1]
Falie – [Geologie] o fractura in scoarta de-a lungul careia doua blocuri de roci s-au deplasat diferit unul fata de celalalt.[4]; [Hidrogeologie] o fractura sau o zona de fracturi de-a lungul careia exista o deplasare a partilor laterale, una fata de cealalta si paralel cu fractura.[5]
Filtrare – [Hidrogeologie] separarea solidelor in suspensie si/sau a materialului coloidal dintr-un lichid prin trecerea lui printr-un mediu poros.[2]; [Hidrogeologie] procesul de separare a suspensilor solide dintr-un lichid prin trecera acestuia printr-un mediu poros. Exista doua tipuri de filtrare in timpul unui proceduri de forare: filtrare dinamica (cand fluidul este circulat) si filtrare statica (cand fluidul este in stare de repaus).[5]
Filtru – [Hidrogeologie] dispozitiv care ajuta la inlaturarea particulelor solide din lichid.[5]
Fisura – [Geologie] discontinuitate (ruptura) in masa rocilor, fara deplasarea relativa a peretilor sau cu foarte mici deplasari pe o directie perpendiculara sau paralela fata de planul de fisurare.[3]
Flotor – [Hidrogeologie] corp plutitor din lemn care este lansat la suprafata curentului de apa si ia viteza acestuia.[1]
Fluid – [Hidrogeologie] corp lichid sau gazoz care iti schimba forma in functie de recipientul sau.[5]
Fluid de foraj – [Hidrogeologie] un fluid pe baza de apa sau aer utilizat intr-o operatiune de foraj, pentru luarea de probe de sita, pentru a curata si a raci burghiul, pentru a reduce frictiunea dintre burghiul de foraj si peretii gaurii si pentru a etansa forajul.[5]
Fluviatil, sistem depositional – [Geologie] domeniu de sedimentare controlat si definit de distributia retelei hidrografice in ariile continentale. Un organism fluvial, avand o scurgere continua a apei, se manifesta in cursul mijlociu (zona submontana) si in cel inferior (zona de campie) ca un agent de transport si ca mediu de acumulare. Formele acumulative sunt foarte variabile (bare, bancuri, grinduri etc.), iar criteriile de apreciere si delimitare a „mediilor de sedimentare” (subsistemelor) sunt foarte diferite: gradul de sinuozitate al raului, debitul solid, morfologia transversala a vaii (albia minora, albia majora, conul aluvial).[3]
Foraj de observatie – [Hidrogeologie] un foraj executat intr-o locatie prestabilita avand ca scop observarea parametriilor apei subterane (precum nivelul apei subterane) si colectarea de probe de apa.[5]
Foraj de monitorizare – [Hidrogeologie] foraj executat cu scopul specific de a furniza probe de apa pentru stabilirea calitatii apei sau pentru determinarea caracteristicilor curgerii apei subterane pentru o anumita locatie. Constructia si caracteristicile forajului de monitorizare depind de natura parametriilor fizici sau chimici care trebuiesc monitorizati si de conditiile hidrogeologice locale.[2]
Foraj orizontal – [Hidrogeologie] foraj realizat orizontal sau paralel cu suprafata terenului, avand ca obiectiv pomparea sau probarea fluidului din stratele productive.[2]
Foraj artezian – [Hidrogeologie] foraj care a fost realizat intr-un acvifer sub presiune si care isi gaseste echilibrul hidrostatic deasupra nivelului solului.[5]
Formatiune de delimitare – [Hidrogeologie] formatiune geologica care prezinta un comportament de limita, verticala sau orizontala, in cazul unui acvifer, fiind de obicei mai putin permeabila decat stratul acvifer. Ex: culcusul este o formatiune de acest gen, se gaseste in partea inferioara a acviferului, formand limita orizontala.[2]
Foreshore – [Geologie] zona de plaja situata intre creasta bermei si linia cea mai scazuta a nivelului apei (la retragerea valurilor sau in caz de reflux).[3]
Fracturare hidraulica – [Hidrogeologie] numita si hidrofracturare, fracturarea unei roci sau a unei formatiuni sedimentare prin pomparea unui fluid sub presiune (de obicei apa) si a unui material granular (de obicei nisip). Scopul fracturarii hidraulice este de mari permeabilitatea formatiunii pentru productia de apa sau petrol sau pentru decontaminarea unui acvifer prin crearea de deschideri artificale. Presiunea fluidului injectat mareste diametrul crapaturilor existente, iar materialul granular injectat asigura o cale permeabila prin intermediul deschiderilor imbunatatite, dupa eliberarea presiunii.[2]
Fundament – [Geologie] un complex de roci metamorfice sau magmatice, deaspura caruia se gasesc depuse strate sedimentare.[4]
[1] Hidrogeologie generala/ Daniel Scradeanu, Alexandru Gheorghe – Bucuresti, 2007
[2] D.J. Poehls, Gregory J. Smith, Encyclopedic Dictionary of Hydrogeology
[3] Nicolae Anastasiu, Dictionar de termeni de sedimentologie – petrologie sedimentara – sisteme depozitionale
[4] McGraw – Hill, Dictionary of Earth Science – Second Edition
[5] Johnson screens, Groundwater & Wells – Third Edition