Lac de deflatie – [Hidrogeologie] un corp de apa existent intr-un bazin format prin eroziune eoliana intr-o zona arida sau semi – arida. Poate exista intermitent, in perioadele ploioase.[2]
Lacustru – [Geologie] sistem depozitional natural cu mase de apa statatoare, localizate in zone depresionare din domeniul continental, in relatie directa cu uscatul inconjurator. Energia de bazin este scazuta, iar natura sedimentelor este determinata de calitatea apelor (chimism) si de clima care controleaza evolutia sistemului depozitional. In zonele aride se acumuleaza carbonati, sulfati, cloruri, uneori in alternanta cu argile, iar in zonele temperate si umede, sapropeluri, turbe, maluri feruginoase, etc.[3]
Lagunar, sistem depoziţional – [Geologie] domeniu de tranzitie plasat intre continent si cordoane litorale si ocupat de ape salmastre, saline si hipersaline. Calitatea sedimentelor din sistemul depozitional lagunar este determinata de aportul intermitent si unidirectional al apei de mare in bazin (printr-o portita) si de legaturile pe care acesta le are cu ariile continentale. Produsele specifice sunt: evaporitele, peletele asociate cu structuri de bioturbatie, argilele indintate cu nisipuri, etc.[3]
Lava – [Geologie] principalul produs al activitatii vulcanice: o masa magmatica incandescenta si fluida, emisa fisural sau punctiform in volume mari, care se deplaseaza lent pe flancurile aparatelor vulcanice si se solidifica generand rocile vulcanice. In functie de chimismul lor pot fi mai fluide si mai fierbinti (cele bazice) sau mai vascoase si mai reci (cele acide) si prezinta, in functie de conditiile consolidarii, aspecte structurale si texturale foarte variate.[3]; [Geologie] material extrusiv topit care ajunge pe suprafata Pamantului in urma unei eruptii vulcanice.[4]
Legea Darcy – [Hidrogeologie] ecuatie derivate a curgerii fluidelor, care presupune curgerea ca fiind laminara si neglijeaza inertia.[5]
Levigat – [Hidrogeologie] lichid care, trecand printr-un material solid, a extras substante dizolvate sau in sustensie din materialul respectiv.[5]
Limita hidrogeologica – [Hidrogeologie] discontinuitate laterala a formatiunilor geologice, marcand trecerea materialului permeabil dintr-o formatiune acvifera la un material ale carui proprietati hidrogeologice sunt sensibil diferite.[1]
Linie echipotentiala – [Hidrogeologie] o linie de contur pe suprafata apei/suprafata potentiometrica, pe care nivelul hidrostatic al unui acvifer are aceeasi valoare in orice punct.[5]
Linii de curgere – [Hidrogeologie] liniile care indica directia de curgere a apei subterane catre punctul de descarcare. Liniile de curgere sunt perpendiculare pe liniile echipotentiale in medii izotropice si omogene.[5]
Litofacies – [Geologie] totalitatea caracterelor litologice (mineralogice, chimice, structurale, texturale) ale unui strat sau secvente litologice sedimentare prin care acesta se individualizeaza fata de alte strate sau secvente.[3]
Litologie – [Geologie] termen utilizat in mod frecvent in legatura cu rocile sedimentare si trasaturile lor petrografice, structurale si granulometrice care fac obiectul studiului lor.[3]; [Geologie] caracterizarea fizica a unei roci prin descrierea structurii, a componentelor mineralogice, determinarea dimensiunii granulelor si culoare.[4]
Loess – [Geologie] depozit aleuritic, slab consolidat, pulverulent, cu aspect masiv, lipsit de stratificatie si cu tendinta de desprindere dupa plane verticale. Loessul are o culoare galbuie sau galbuie-albicioasa si o porozitate ridicata.[3]
Log – [Geologie] diagrafie sau inregistrare grafica continua a datelor obtinute prin investigatia gaurilor de sonda, cu metode geofizice, asupra calitatii rocilor si fluidelor traversate (densitati, porozitati, proprietati electrice etc.).[3]
Lunca – [Hidrogeologie] zona aflata de-a lungul unei ape curgatoare, care se inunda temporar cand nivelul apei raurilor creste si isi depaseste malurile. Este formata din aluviuni depozitate de rau in momentele de inundare.[5]
[1] http://webworld.unesco.org
[2] D.J. Poehls, Gregory J. Smith, Encyclopedic Dictionary of Hydrogeology
[3] Nicolae Anastasiu, Dictionar de termeni de sedimentologie – petrologie sedimentara – sisteme depozitionale
[4] McGraw – Hill, Dictionary of Earth Science – Second Edition
[5] Johnson screens, Groundwater & Wells – Third Edition