Paleocurenti – [Geologie] directii de deplasare a vechilor curenti acvatici sau eolieni care s-au conservat in variate structuri sedimentare.[3]
Pelagic – [Geologie] domeniu de larg al apelor marine si oceanice, de la suprafata pana la nivelul fundului oceanic.[3]
Percolatie – [Hidrogeologie] miscarea gravitationala a apei in zona de aerare, care conduce apa de la suprafata spre acvifer.[2]
Permafrost – [Geologie] orice invelis superficial al scoartei terestre – sol, scoarta de alterare, roca proaspata – din regiuni polare si subpolare, aflat vreme indelungata (ani, zeci, sute de ani) sub influenta temperaturilor scazute (sub 0°C). Grosimea permafrostului poate varia de la 1 000 – 30 cm, acoperind 1/5 din suprafata uscatului.[3]
Permeabilitatea – [Hidrogeologie] caracteristica intrinseca a formatiunilor geologice dependenta de dimensiunea si forma golurilor prin care se pot deplasa fluidele. Cu cat diametrul porilor este mai mare cu atat rezistenta mediului la curgerea fluidelor este mai mica iar permeabilitatea formatiunilor geologice este mai mare.[1]; [Geologie] proprietatea unui mediu poros de a lasa sa treaca prin el unul sau mai multe fluide.[3]; [Geologie] abilitatea unui mediu de a recepta, retine si a permite curgerea unor fluide prin intermediul lor datorita porozitatii.[5]
Pestera – [Geomorfologie] o deschidere naturala sau artificiala in subteran, prerogativa carsturilor, formata prin dizolvarea unor roci solubile de catre apele infiltrate.[4]
Petrofacies – [Geologie] natura petrologica (compozitionala) a unui produs sedimentar.[3]
Petrogeneza – [Geologie] domeniu al petrologiei care abordeaza problemele complexe ale genezei rocilor magmatice, metamorfice si sedimentare si succesiunea proceselor care au determinat relatiile actuale dintre ele.[3]
Petrol – [Geologie] combustibil mineral de origine organica si de consistenta lichida, de obicei de culoare inchisa, avand densitatea intre 0.82 – 0.96. Provine din materia organica furnizata in principal de microorganismele planctonice care au populat marile din trecut si care, dupa moartea lor, au cazut pe fundul marilor si au fost incluse in malurile in curs de acumulare.[3]
Petrologie – [Geologie] ramura a geologiei care se ocupa cu studiul rocilor din punct de vedere al compozitiei, a structuri si texturi lor, cu scopul reconstituirii proceselor geologice care le-au generat, cuprinde petrografia si petrogeneza.[3]
Pietris – [Geologie] depozit sedimentar neconsolidat, cu textura psefitica, alcatuit din fragmente de roci cu dimensiuni cuprinse intre 2 si 50 mm si cu grad bun de rulare. Intra in alcatuirea aluviunilor, morenelor, unor cordoane litorale si, mai rar, se intalnesc in depozite vechi.[3]
Piezometru – [Hidrogeologie] numite si foraje de observatie, sunt utilizate pentru a masura efectul produs de operatiunile executate in forajul central (pompari sau injectii).[1]
Plancton – [Geologie] totalitatea organismelor acvatice, in general cu dimensiuni microscopice, lipsite de mijloace de inot, dar deplasate in mediul de viata prin valuri si curenti marini.[3]
Plasticitate – [Geologie] proprietate a rocilor sau a depozitelor minerale de a se deforma plastic (ireversibil) sub actiunea unei forte exterioare, fara a-si modifica volumul.[3]
Pod – [Inginerie Civila] structura de trecere construita peste o ruta de comunicare (strada, autostrada, rau) sau un obstacol natural (curs de apa, vale) pentru a permite accesul dintr-o zona in alta zona.[4]
Pompari experimentale – [Hidrogeologie] pomparea apei dintr-un put, la unul sau mai multe debite date, masurand cu regularitate nivelul piezometric in putul pompat si in puturile de observatie vecine. Datele astfel obtinute sunt folosite pentru a determina parametrii acviferului din zona putului de pompaj.[2]
Ponor – [Hidrogeologie] deschidere naturala pe fundul sau pe latura unei depresiuni in care un curs de apa sau un lac se scurge partial sau complet intr-un sistem carstic subteran.[2]
Porozitate – [Hidrogeologie] proprietatea fizica a terenurilor de a avea pori. Cantitativ, porozitatea unui teren este definita de proportia de pori/goluri pe care ii contine intr-un anumit volum. Determina capacitatea colectoare (de stocare) a terenului si este exprimata sub forma de procente.[1]; [Geologie] caracter structural al rocilor prin care se apreciaza volumul golurilor (Vg) in raport cu volumul total al rocii (Vb), dupa relatia: P = Vg/Vb.[3]
Probare continua – [Hidrogeologie] coloana continua a unitatiilor litologice formata din probe extrase dintr-un foraj. Astfel de probe pastreaza trasaturile stratigrafice si caracteristicile structurale care sunt utile in analiza geologica.[7]
Proces geochimic – [Hidrogeologie] schimbarile si reactiile chimice prin care trece apa subterana in timp ce se deplaseaza prin subteran.[6]
Profil hidraulic – [Hidrogeologie] o sectiune verticala a suprafetei potentiometrice a unui acvifer.[6]
Proluviu – [Geologie] depozit sedimentar, acumulat la baza versantilor sub forma conurilor de dejectie.[3]
[1] Hidrogeologie generala/ Daniel Scradeanu, Alexandru Gheorghe – Bucuresti, 2007
[2] http://webworld.unesco.org
[3] Nicolae Anastasiu, Dictionar de termeni de sedimentologie – petrologie sedimentara – sisteme depozitionale
[4] Jean – Paul Kurtz, Dictionary of Civil Engineering
[5] McGraw – Hill, Dictionary of Earth Science – Second Edition
[6] D.J. Poehls, Gregory J. Smith, Encyclopedic Dictionary of Hydrogeology [7] Johnson screens, Groundwater & Wells – Third Edition