Salinitate – [Geologie] parametru chimic al apelor naturale, apreciat prin masa sarurilor dizolvate in 1000 g apa.[3]
Salmastru – [Geologie] despre un mediu acvatic cu individualitate sedimentologica si ecologica, caracterizat printr-o salinitate care variaza intre 5-16%.[3]
Saltatie, transport prin saltatie – [Geologie] mecanism de deplasare a granulelor clastice pe patul unei albii sau al unui bazin de sedimentare, prin ridicarea temporara a lor si impingerea inainte de catre curentii a caror capacitate de transport depaseste, temporar, forta gravitatiei.[3]
Sarcina piezometrica – [Hidrogeologie] inaltimea atinsa de apa intr-un piezometru stabilit, intr-un punct al unui acvifer.[2]
Scurgere gravitationala – [Hidrogeologie] miscarea apei indusa de gravitatie, intr-o zona nesaturata sau intr-un acvifer, curgerea pe verticala a apei produsa de forta gravitationala, care poate fi observata intr-un foraj de observatie sau piezometru.[5]
Sediment – [Geologie] aglomerare de particule minerale alogene si autigene, clastice, chimice sau biotice (anorganice sau organice) ce exprima prin continut si forma agentul natural care a determinat acumularea lor (apa, aerul sau gheata).[3]; [Geologie] masa materiala organica sau anorganica fragmentata provenita din dezagregarea rocilor, purtata prin suspensie de catre diversi agenti naturali si depozitate in alte zone, formand nisip, pietris, praf, loess, umpluturi, s.a.[4]
Sedimentare – [Geologie] procesul de acumulare a sedimentelor pe straturi; procesul de depunere a sedimentelor.[4]
Sedimentologie – [Geologie] stiinta care se ocupa cu studiul sedimentelor, mai exact al caracterelor petrografice, sistematizarii si genezei lor. Analizeaza ansamblul de factori care controleaza procesul de sedimentare la suprafata scoartei oferind informatii pentru reconstituirea conditiilor de formare a rocilor sedimentare.[3]
Silt – [Geologie] fragment de roca sau particular minerala a solului cu un diametru cuprins intre 0.002 si 0.05 mm, diametru mai mic decat al granulelor de nisip fin si mai mare decat al granulelor de argila.[4]
Siltit – [Geologie] depozit detritic consolidat, alcatuit din particule alogene cu dimensiuni cuprinse intre 0.063 si 0.0039 mm, face tranzitia intre gresii si argile.[3]
Sistem de curgere subteran – [Hidrogeologie] caile subterane prin care se deplaseaza apele subterane din zonele de alimentare in zonele de descarcare.[6]
Sistem depozitional – [Geologie] cadru natural structurat de produse si/sau procese aflate in interactiune, care functioneaza independent si in comun. Un sistem depozitional se caracterizeaza prin faciesuri depozitionale (forme acumulative cu arhitectura specifica) si forme erozionale. La suprafata scoartei terestre se individualizeaza sisteme depozitionale continentale (desertic, glaciar, fluviatil, lacustru), de tranzitie (deltaic, lagunar), marin-oceanice (litoral, neritic, batial, abisal).[3]
Sol – [Geologie] invelis superficial al scoartei de alterare, bogat in microorganisme si cu capacitatea de a asigura nevoile de apa si substante nutritive pentru vegetatie.[3]
Sorb – [Hidrogeologie] tub perforat instalat intr-un put astfel incat apa sa poata trece, dar nu si particulele solide.[2]
Sortare – [Geologie] proces dinamic prin care particulele sedimentare cu proprietati granulometrice si/sau morfometrice similare se depun simultan, conducand la un sediment omogen.[3]
Speologie – [Geologie] stiinta care se ocupa cu studiul complex (mineralogic, geomorfologic, hidrologic, paleontologic) al pesterilor.[3]
Stalactit – [Geologie] formatiune de forma alungita, de obicei calcaroasa (alteori din sare sau gips), generata pe plafonul pesterilor prin precipitare din solutiile saturate.[3]
Stalagmit – [Geologie] formatiune calcaroasa depusa pe podeaua pesterilor care creste de jos in sus (in mod invers stalactitei).[3]
Strat – [Geologie] unitate fundamentala a structurii rocilor sedimentare, cu geometrie tabulara, caracterizata prin omogenitate interna, compozitie mineralogica, granulometrie si culoare specifice si prin existenta unor suprafete plane de separatie fata de alte strate.[3]
Stratificatie – [Geologie] conditiile in care un plan de suprafata imparte rocile sedimentere de litologii asemanatoare sau diferite.[4]
Striatii – [Geologie] ansamblul urmelor liniare lasate sub forma de santuri sau riduri pe suprafetele de alunecare dintre doua blocuri de roca, aflate in miscare.[3]
Sublimare – [Hidrogeologie] trecerea apei direct din stare solida in stare de vapori.[1]
Subsidenta – [Geologie] afundare treptata si de lunga durata, continua sau intermitenta, a fundului unui bazin de sedimentare, in urma careia se creaza un spatiu disponibil care permite acumularea unei stive groase de sedimente.[3]
Suctiunea – [Hidrogeologie] reducerea presiunii apei din pori, in raport cu presiunea atmosferica, datorita fortelor de interactiune intre apa si scheletul mineral. Rezultatul este formarea in jurul particulelor minerale a unei pelicule de apa a carei grosime este in functie de tensiunea interfaciala si diametrul granulelor.[1]
Suprafata piezometrica – [Hidrogeologie] suprafata ale carei puncte sunt la un nivel egal cu înaltimea piezometrica intr-un acvifer dat.[2]
Sursa – [Hidrogeologie] originea unui curs de apa.[2]
[1] Hidrogeologie generala/ Daniel Scradeanu, Alexandru Gheorghe – Bucuresti, 2007
[2] http://webworld.unesco.org
[3] Nicolae Anastasiu, Dictionar de termeni de sedimentologie – petrologie sedimentara – sisteme depozitionale
[4] McGraw – Hill, Dictionary of Earth Science – Second Edition
[5] D.J. Poehls, Gregory J. Smith, Encyclopedic Dictionary of Hydrogeology [6] Johnson screens, Groundwater & Wells – Third Edition